Alătură-te nouă!

Un proiect creat de gingerpen

Un proiect marca Gingerpen
Comenteaza
20 Sept

Ce se mânca înainte versus ce se mănâncă acum

Articol în parteneriat cu Mixtopia

http://www.mixtopia.ro/cooking/mixtopings/ce-se-manca-inainte-versus-ce-se-mananca-acum/

 

Meiul vs. Mămăliga

 

Deși astăzi DEX-ul îl descrie ca fiind nutreț pentru vite, meiul a fost o cereala de bază, mămăliga până în secolul al XVIII-lea fiind făcută din mei. Bobițele de mei au o aromă dulceagă, sunt lipsite de gluten, dar bogate în vitamina B, cu puține calorii, dar multe fibre și enzime digestive.

Mămăliga, milenii de-a rândul, era fiertura tare obținută din mălai, iar mălaiul era vechiul nume al meiului. După 1700, mălaiul din porumb a devenit, încetul cu încetul, alimentul de bază al românilor. De atunci, timp de 200 de ani, populațiile românești s-au îmbolnăvit de pelagră (ceea ce numim astăzi lipsa vitaminei B). Boala a apărut în urma consumului exclusiv de mămăligă, fără lactate și fără carne.

 

Braga vs. Granita

 

Braga este o bautură răcoritoare naturală, cu gust acrișor, produsă din mălai, făină intermediară, miere de albine și zahăr, cunoscută în țara noastră din perioada stăpânirii Imperiului Otoman. Datorită simplității preparării, dar și prețului redus, în limba română există expresia "ieftin ca braga".

Granita, sau măcar o imitație a băuturii, o găsim acum la orice gură de metrou. Împrumutată de la italieni, granita este un fel de desert format din gheață zdrobită, apă, zahăr și diferite arome. Originară din Sicilia, textura variază de la cea cremoasă ca a unei înghețate, la o textură mai compactă, ca de sorbet, ceea ce face granita diferită și unică.

Păpușile de Dragavei vs. Mâncarea de spanac

Sau ștevia, descendenta domesticită a măcrișului, era des consumată mai ales în ciorbe, în plăcinte, omlete, ca foi pentru sarmale sau înnăbușită asemeni spanacului. Ea crește și în ziua de astăzi în grădini și în flora spontană de pe continentul european, în Vestul Asiei și nordul Africii.

În prezent, spanacul este foarte la modă și la noi, putând fi preparat în nenumărate feluri (caută “mâncare de spanac” pe Google). Spanacul este bogat în vitaminele A și C, conține fibre, fier și calciu și este indicat pentru o dietă sănătoasă.

 

Varza furajeră (Kale) vs. Varza albă

 

Până pe la mijlocul istoriei europene, kale a fost una dintre cele mai des întâlnite legume de-a lungul continentului european. Primii care au pomenit varza în scris au fost grecii. Numele românesc vine din latinul viridia (verdeață). Deși nu ne este foarte cunoscută, acest tip de varză se consuma pe teritoriul românesc cu mult înainte ca România să se definitiveze chiar ca stat.

Pe lângă rețetele cu varză cunoscute de toți (varză călită, chifteluțe cu varză, sarmale în foi de varză, varză murată, salată de varză etc), varza albă conține multă vitamina A și este recomandată drept remediu împotriva anemiei, diabetului zaharat, durerilor de ficat etc.


Covrigi vs. Shaorma

 

Până nu demult, covrigul era, probabil, cea mai populară mâncare de fast food din România. Poveștile spun că acesta a fost introdus în țara noastră, mai exact în Buzău, prin anii 1800, de către negustorii greci. Simbolul covrigului apare chiar și în opera lui Eliade, dacă ne gândim la Noaptea de Sânziene (bineînțeles, simbolistica covrigului, dar în special a formei sale, are o ipoteză mult mai amplă decât am putea crede în primă instanță).

Shaorma - aici n-are rost să mai detaliem, cred că merge doar o imagine funny. Dar totuși dacă vrei să punem, uite:

Am preluat-o și am adaptat-o stilului românesc așa cum am știut noi mai bine. Turcii o numesc  “doner kebab”, adică “kebab rotit”. La origine, shaorma se mănâncă alături de tabouleh (salată de pătrunjel, roşii, ceapă, rodie etc), vânătă, fatoush (un alt fel de salată din pâine şi legume), murături, chiar și cu ananas. Ca sosuri se fosește cel de mango, humusul, pasta de susan, sosul de rodii, usturoiul și brânza. La noi? E cu de toate.