Alătură-te nouă!

Un proiect creat de gingerpen

Un proiect marca Gingerpen
Comenteaza
10 Jul

Cine erau și ce făceau Hipsterii în Bucureștiul Interbelic?

În primul rând, Bucureştiul Interbelic pentru tinerii activi şi creativi nu înseamnă “Belle epoque”, Micul Paris şi romanţe în Cişmigiu; înseamnă avangardă, modernism, jazz şi ceva suprarealism.

 

Desigur că numele de Hipster nu exista în perioada interbelică, nu așa cum îl percepem în ziua de azi. Bunicii şi străbunicii noştri făceau lucruri care sunt de actualitate chiar și acum. Sunt multe asemănări între stilul de viaţă al tinerilor bucureşteni de azi şi cei de acum 80 – 90 de ani.

 

Dacă ai fi trăit atunci, ţi-ai fi petrecut mult timp în lăptăriile, cafenelele, librarăriile şi terasele la modă în perdioada respectivă sau în cluburile de jazz ascunse în subsolurile de pe Calea Victoriei. Una dintre cele mai celebre lăptării frecventate de artişti era cea de pe strada Bărăţiei Nr. 37 (în spate actualului magazin Cocor).

Frecventând aceste locuri aveai şansa să te întâlneşti, şi poate chiar să te împrieteneşti, cu artişti ca Marcel Iancu, Gellu Naum, Victor Brauner, Sașa Pană, Ilarie Voronca, Urumz (înainte să se sinucidă în 1923) şi mulţi alţii. Şi ai fi citit reviste precum “Contimporanul”, “75HP” sau “Alge”.

Bucureştiul era un oraş în plină schimbare. Bulevardul Magheru ia forma traseului actual şi devine simbolul modernizării interbelice a orașului. Clădiri precum blocurile de pe noul bulevard Magheru şi Palatul Telefoanlor conferă un aer apropiat mai mult de America decât de “Micul Paris”. Influenţa culturală americană începe să se simtă din ce în ce mai mult în toate aspectele vieţii.

Pe măsură ce anii trec şi ne apropiem de Al Doilea Război Mondial, tensiunile politice care încep să se manifeste adeseori violent, anitsemitismul şi alinierea la modelul Fascist (începând cu Dictatura Carlisă) fac în așa fel încât Bucureştiul să nu mai fie un loc atât de plăcut.