Alătură-te nouă!

Un proiect creat de gingerpen

Un proiect marca Gingerpen
Comenteaza
25 Nov

Grigoraș Dinicu, lăutar pe scena Ateneului

Instinctul este principalul atu al lăutarilor. Oricâte noțiuni muzicale și tehnici vor fi adăugate muzicii lăutărești, ea va rămâne o muzică a inimii, a simțurilor.

Muzician român de etnie romă, Grigoraș Dinicu s-a născut într-o familie de lăutari cu tradiție. A crescut printre muzicieni apreciați, excelând la rândul său, dar printr-o manieră deosebită, prin care a reușit să fie recunoscut ca ’’lăutarul meselor regale’’ sau ‘’king of gypsy players’’ (aşa cum îl numeau ziarele internaționale)

 

Moș Zamfir, un lăutar bătrân, l-a învățat primele lecții la vioară pe Grigoraș. Atunci a învățat să cânte ’’Doina Haiducului’’, ‘’Lume, lume, soro lume’’ și ’’Ciocârlia’’, compoziție scrisă de bunicul său, Angheluș Dinicu. Mai târziu, el a adaptat Ciocârlia pe vioară și a transformat-o într-unul dintre cele mai cunoscute cântece tradiționale românești.

perseverentul Grigoraș a studiat vioara și compoziția la Conservatorul de muzică din București (1902-1906). Carl Fresch a fost cel care l-a ajutat să se pregătească pentru admitere.

 

Devine, la doar 17 ani, absolvent al Conservatorului.

Reușește să uimească publicul prezent la examenul său de absolvire, interpretând partea solistică a concertului nr.1 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, pentru care a primit primul premiu. A reușit să-și strecoare printre bisuri și propria compoziție, Hora Staccato, care a devenit cea mai cunoscută piesă a sa, preluată și cântată de atunci, până în prezent, de o grămadă de muzicieni/orchestre

Examenul s-a prelungit atât de mult încât cel programat după el a trebuit să fie amânat pentru a doua zi.


A cântat Ciocârlia pentru prima oară la Restaurantul Gambrinus, al lui Caragiale, chiar la îndemnul scriitorului, care i-a spus într-o noapte: "Grigoraș, băiete, să-mi cânți tu mie o Ciocârlie!".

Câștigă admiratori și în rândul altor nume importante, precum George Enescu, care-l laudă și-l apreciază constant, Victor Eftimiu, Tony Bulandra, Brătescu-Voineşti.

 

Alexandru Vlahuță: Cine ascultă vioara lui Grigoraș aude și vede în același timp muzica.
Lacz Laczi, cel mai mare lautar al Ungariei (supranumit "prințul lăutarilor"): "Dacă eu sunt prințul lăutarilor, românul ãsta pare adevãratul lor rege!".
Violonistul Jascha Heifetz: Grigoraș Dinicu, cel mai bun violonist pe care l-am ascultat vreodată.

 

A cântat:

alături de Maria Tănase
la ziua de naștere a mamei președintelui Roosevelt
la Gambrinus, carciuma lui Caragiale
la concerte de binefacere pentru cei internați în spitalele de răniți în timpul celor două Războaie Mondiale
in cele mai mari restaurante si săli de concert din Viena, Paris, Londra, Monte-Carlo și New York.
pe scena Ateneului Român

 

Din muzică ne tragem, în muzică ajungem.
Grigoraș Dinicu a fost înmormântat la cimitirul Reînvierea, aproape de mormintele lăutarilor Sava Pădureanu, Cristache Cioclac, Costică Pompieru. La înmormântare, orchestra Barbu Lăutaru a cântat Hora Stocatto, însă compozitorul Ionel Perlea nu a reușit să-i îndeplinească ultima dorință a muzicianului, aceea de a interpreta Ziguenerweise de Sarasante, din cauza mulțimii adunate în număr mare, care a împiedicat acest lucru.

 

În 1943, suferă un accident vascular, iar mișcările mâinii stângi îi îngreunează interpretările, dar nu îl determină să renunțe.

 

În 1946, cântă pentru ultima oară Ciocârlia, în fața lui Yehudi Menuhin

 

Apreciat și lăudat de oameni de succes talentul lui Grigoraș se face cunoscut și pe plan internațional. El primește o bursă de studii la Conservatorul din Viena, dar nu îi este permis să plece datorită etniei sale.

Deși prejudecățile împotriva romilor s-au răsfrânt și asupra lui Grigoraș, el a devenit cunoscut pe plan mondial.

 

Mai multe despre Grigoraș Dinicu și alți romi valoroși care au trăit de-a lungul timpului la expoziția Romi pentru România din viitorul Muzeu al Culturii Romilor / Joi, 28 noiembrie, de la ora 17:00, pe Drumul Săbăreni nr.101-125.